Controlul greutății

Tianta din varicoză

Încărcat de

Ultimele for- meaza in maxilare randuri dentare metamere, deoarece sectorul maxilarului cu dintele ce-i aparfine e considerat ca segment al dentomaxilarclor. Se deosebese segmentele maxilarului, segmenta dentomaxillares si a mandibulei, segmenta dentomandibulares. Ocluzia dentara, tipurile ei. Articulatii fiziologice si patologice ale dintilor Ocluzia este o relatie intermaxilara cu stabilirea de contacte dento-dentare fg. Complexitatea studiului ei a generat 0 noua disciplina stomatologica, ocluzologia sau gnatologia.

El presupune realizarea unui contact dento-dentar printr-o migcare de ridicare a mandibulei. Ocluzia poate fi definita ca suma unor contacte dento- tianta din varicoză interarcadice statice sau dinamice. Creasta maxilara 0 circumscrie pe cea mandibulara. Absenta dintilor temporari face ca mandibula 88 se apropie de maxilar.

Eruptia frontalilor temporari stabilizeazi mandibula in sens antero-pos- terior. Eruptia molarilor temporari realizeazd prima indltare a ocluziei i primul angrenaj intercuspidian. Ocluzia temporara se modifica prin procesele de zur a dintilor temporari, de crestere si dezvoltare ale maxilarelor.

baie de vortex cu varicoză

Ocluzia temporard apare odata cu terminarea eruptiei dintilor temporari. Ocluria mixta aparc odata cu cruptia dintilor permanenti, end pe arcadé exist o dentatie mixta. Ocluzia permanenta, atunci cand pe arcada nu exista decat dinti permanenti si apare odata cu eruptia molarilor secunzi per~ manenti, care marcheaza indlja- rea definitiva a ocluziei, Parametrii ocluziei Ariile ocluzale Dintii participa 1a ocluzie prin arile lor ocluzale.

tratamentul venelor varicoase în timpul exacerbării

Suprafata atillor ochuzale inferioare este mai Fig. Participarea dintilor la realizarea ochuziei trebuie privita in contextul arca- delor. Raporturile dentare intermaxilare tianta din varicoză fac astfel incat fiecare dinte are cate dot antagomisti cu exceptia incisivului central inferior si molarul trei superioraspect care asigura stabilitatea ocluziei.

Fiecare grup dentar are o anumita cota de participare la realizarea ocluzi Incisivii. Dintre acestea amintim: densitatea mare a baroreceptorilor, 0 deosebitA sensibilitate proprioceptiva, con- formatia morfologica a fetei palatinale a caninilor superiori, care, prin creasta de smalt mediana ghideazA creasta marginala a premolarului prim inferior in migcéirile de propulsie sau caninul inferior in migcérrile de lateralitate.

Agadar, caninii participa atat la realizarea ghidajutui anterior, cat gi lateral, contribuind, la protectia dintilor laterali. Premolarii si molarii. Relieful tianta din varicoză al acestor dinti este functional adaptat pentru primirea de presiuni mari. Pe suprafata ocluzala interna tabla ocluzala sunt dispusi cuspizii, crestele de smalt, santurile si fosele. Existd cuspizi de sprijin si de ghidaj.

Cuspizii de sprijin sunt: cuspizii ves- tibulari ai premolarilor si molarilor inferiori, marginile incizale ale frontalilor in- feriori care din punct de vedere morfologic nu sunt cuspizicuspizii palatinal ai premolarilor si molarilor superiori. Cuspiaii de ghidaj nu realizeaza contacte cu aria ocluzala.

Contactele lor, din afara ariei ocluzale, se fac doar prin versantele lor interne. Zonele functionale de contact dento-dentar cu antagonigtii sunt diferite la maxilar fata de mandibula. Ariile ocluzale pot fi complete integre sau incomple- te, continue sau discontinue, scurtate sau intrerupte.

Raporturile ocluzale realizate de cuspizii vestibulari mandibulari gi de cei palatinali maxilari cu fetele ochuzale antagoniste sunt reproductibile, asigurand stabilitatea ocluziei in pozitie de interscupidare maxima si a dimensiunii verti- cale de ocluzie, Tipuri de contacte ocluzale fig.

Contactul ripocic este ideal pentru lronsmiferes oxiold fortelor ocluzale Exist contacte dento-dentare functionale si nefunctionale. Contactul tripodic apare la arcade cu cuspizi mai ro- tunjiti, volumul cuspidului fiind mai mare decat spatiul oferit de fosd. Astfel, varful tianta din varicoză nu mai ajunge in fundul fosei.

El face contact cu peretii fosei. Acest tip de contact este cel mai functional. Contactul varf cuspid - planseu fosa apare la arcadele ce prezinta tianta din varicoză cu vat furile ascutite, iar fosele antagoniste sunt deschise larg. Acest gen de contact este lejer, ugor instabil. Ultimele doud variante sunt determinate de o dezvoltare excesiva a maxilei sau mandibulei. Dupa datele expuse de Mihailov sunt posibile 4 tipuri principale de oclusie: centrald, anterioara gi doud laterale - dreapta gi sténga.

Ocluzia centrala ia nastere prin contactul median al arcadelor dentare gi atingerea fiziologica a dinjilor-antagonisti. In ocluzia anterioard are loc contactarea mediand a arcade lor dentare, ins arcada dentara inferioara e impinsa inainte.

  • Pentru efectuarea examenului clinic obiectiv fizicrecurgem la cele 4 metode clinice: inspecie palpare percuie auscultaie Inspecia Metod care aduce cele mai multe informaii.

Ocluaia laterala se caracterizeaza prin devierea mandibulei spre stanga ocluzie stangd sau spre dreapta ocluzie dreaptd. Pozitia arcadelor dentare in ocluzie centrald poarté denumirea de mused: tura. Tianta din varicoză tipuri de muscatura fiziologicd si patologica.

  • Pin by Mihaela Anton on buna seara | House styles, Memories, Cancer
  • ocluzia Dentara Tipurile Ei
  • Dragos Natea (dnatea) - Profile | Pinterest
  • 8 Idei ideas in | filme romantice, filme, romani
  • Mirosul Tangning este o feminitate diferită de cea a lui Yang Xinyi și senzația că uriașii mari și moi au apăsat pe pieptul ei.

Se disting patru tipuri de muscatura fiziologica: ortognatica ortognatieprogenicd progeniebiprognatica biprognatie si ortogenica dreapta. Progenia pro-inainte, genio-men- ton se caracterizeaz prin raporturi inverse.

Pentru biprognatie este tipica in- clinarea inainte a dintilor superiori gi inferiori, cei inferiori fiind acoperiti de cei superior. La muscatura ortogenicd marginile incizive ale incisivilor superiori si inferior contacteaza reciproc.

gimnastică atunci când prevenirea varicelor

Din tipruile de musedturd patologicd fac parte variantele accentuate de prognatie si progenie, precum tianta din varicoză muscdtura deschisd, museatura inchisa gi cea incrucisata. In cazul mugcaturii deschise dintii frontali nu contacteaza, intre incisivi exista un iat. In mugcatura inchisd incisivii superiori fi acopera in in- tregime pe cei inferiori. Componentele dure ale dintelui i structurile tianta din varicoză adiacente retin razele X intr-o masura mai mare desi in mod diferit ca {1 suturile moi, datorita cdrui fapt pe radiograme apare imaginea conturuiui dentas, cavitapii dentare, precum si cea a structurii oaselor invecinate.

Pe radiogra na se vad clar coroana dintelui cu tuberculii, cuspizii tianta din varicoză, ca- vitatea coroanei, radacinile si canalele radiculare, periodontiul, septele inter- alveolare, stratul de substanté compacta a osului gi trabeculele de substanta spongioasd a acestuia. Informatii suplimentare privind morfologia aparatului dento-maxilar pot fi obfinute prin tomografie, radiografii panoramice, retroalveolare, ale articulatiei temporomandibulare.

Raporturile sistemului dentar cu sinusul maxilar, canalul man¢ bular gi cavitatea nazali La copilul mic, sinisul maxilar, putin dezvoltat, este aproape de mugu- rele caninului permanent, intr-un spafiu retras, care separa orbita de dinti.

Ceilalti inti permanenti, aflati in diferite faze ale odonto- genezei, precum si dinti Fig. Dupa Paturet, sinusul maxilar atinge dimensiunile definitive in jurul varstei de 18 ani.

Asadar, raporturile sinusului maxilar cu sistemul dentar trebuie privite cel putin sub doua aspecte: a mitial, care consta in edificarea radacinilor dentare concomitent cu pro- cesul alveolar gi indirect cu geneza sinusului maxilar. Raporturile intime ale sinusului maxilar cu radacinile dentare variazé in functie de mai multi parametri: varsta, dezvoltarea sistemului dentar, a maxi- lorului gi sinuoului, morfologia individualé a acestei cavitéiti, precum gi de pre zenta sau absenta dintilor.

Sinusurile maxilare cu dezvoltare obignuitd au plangeele in raport de ve~ cinatate cu premolarul secund si primii doi molari permanenti, mai rare fiind situatiile in care aceastd cavitate are raporturi cu premolarul prim si molarul tei fig.

Cand sinusul maxilar trimite prelungiri alveolare, grosimea tesutului osos de separare se micsoreaza, sinusul coafand apexurile dentare si insinuandu-se uneori intre acestea. Aceste extensii intraalveolare au fost denumite de Dielafe si Herpin cupule dentare fig. Ele pot apare frecvent la nivelul mola- rului secund, molarului prim gi molarului trei.

Bine ați venit la Scribd!

Mult mai rar, pot fi prezentate la nivelul premolarilor. Daca un dinte care prezinta raporturi intime cu sinusul maxilar dispare, atunci limita inferioard a acestuia se invagineazé in zona edentata.

In mod exceptional, un sinus maxilar mult extins mezial poste coafa ré- Fig. Raporturle dcinllor dintilor lateral cu sinusul maxi « apropiate cu planseu! De aceste raporturi trebue finut tianta din varicoză in cursul desfagurérii interventiilor pe parodontiul apical.

Distantele medii in milimetri dintre apexurile unor dinti permanenti maxilari si peretele inferior al sinusului maxilar sunt urmatoarele dupa Von Bondsdortt : molarul secund ~ 1,3; molarul trei - 2,3; molarul prim — 2,65 premolarul secund - 2, caninul ~ 7,1 premolarul prim ~ 7,5. Mai trebuie mentionat faptul ca efectuarea unei cure radicale de sinus poate duce la lezarea manunchiurilor vasculo-nervoase apicale ale dintilor care au raporturi apropiate cu sinusul cand intre apexurile radiculare si sinus nu se interpune fesut osos, limita fiind reprezentata doar de mucoasa sinusala.

Raportul sisternului dentar cu canalul mandibular fig. Carter si Keen au studiat din punct de vedere morfologic si rac logic mii de mandibule cu scopul verificarii traiectului gi dispozitiei canalului mandibular, tianta din varicoză a nervului dentar inferior, descriind existenta a trei va- tiante fig. Este cunoscut sub numele de varianta conventionala.

Canalul coafeazi apexurile dintilor laterali fig. Difertesituoil de tianta din varicoză ale molaruluttret inferior: © 14 Inclual prolunde oblice: b incluzie orizonlalé:c incluzle profunds verticala. Canalul are o pozitie inferioara. Trunchiul nervos se divide in dowd ramuri, care ulterior se ramifica in plexuri nervoase fig. Acest fapt devine destul de important in procesele inflamatori la nivelul apexului radicular, care se pot solda cu des- chiderea spontana a abceselor in fosele nazale, precum si in cazurile de rezectie apical a rAdacinilor dentare, care se pot asocia cu leziuni ale formatiunilor adiavente.

Pozitia radacinilor incisivilor mediali superiori in raport cu plangeul foselor nazale poate fi variabila. La persoanele dolicocefale, cu fata ingusta leptoprosopie si apofiza alveolara a maxilei alungitd apexul rédacinii primului incisiv superior se afl la o distanta de pand la 10 mm de la plangeul fosei nazale respective.

Produse similare

Avand dimensirni m mici radacina incisimhsi superior lateral se afl la © distant mai mare de podeaua cavitatii nazale. Faringele Faringele pharynx fig. Spatiul din interiorul faringelui constituie cavitatea faringelui, cavitas pharyngis. Fa- ringele este situat in spatele cavitatilor nazala si bucala gi a laringelui, inaintea portiunii bazilare a occipitalului si primelor sase vertebre cervicale.

Faringele se fixeazé cu partea largita bolta de baza craniului, iar partea sa inferioara, ingust4, la nivelul vertebrei VI cervicale, trece in esofag.

picioarele varicoase în timpul sarcinii

Faringele se imparte in trei sectii - partea nazala a faringelui, sau nazofaringele, partea bucala, sau orofaringele si partea laringiand a faringelui, sau laringofaringele. Comunica inferior cu pars oralis pharyngis, iar ante- rior cu fosele nazale, prin interme- diul celor dou coane; de cavitatea bucala il desparte palatul moale care in timpul respiratiei se lipes- te strans de radacina limbii, iar in timpul inghitirii, dimpotriva, separa nazofaringele de celelalte portiuni ale faringelui.

La granita dintre peretele superior si cel posterior al faringelui pe linia medie se afl o aglomerare de fesut limfoid, tonsilla pharyngeatis. Hi- pertrofia acestei amigdale da nastere vegetatiilor adenoide. Mucoasa din jurul orifieiului tuba, prezinid 0 masa lunfoida, care coustituie aunigdala tubard lui Gerlach tonsilla tubaria.

Semiologie Medicala

Astfel la intrarea in faringe se afld un inel compus din formatiuni limfoide: tonsilele recenzii ale varicozei după tratament, faringiana, tubare si linguala inelul limfo-epitelial a lui Waldeyer Anterior tonsilei faringiene se pot gasi uneori aglomerdri celulare epitelia- le, ramasite ale ductului hipofizar primitiv din care s-a dezvoltat adenohipofiza punga lui Rathke tianta din varicoză ele reprezinta hipofiza faringiana.

La nivelul boltii faringiene, corpul sfenoidului i procesul bazilar sunt tianta din varicoză tianta din varicoză de un periost gros, in care pot sa apara fibroame naso-faringiene. La acest nivel faringele comunica anterior larg cu cavitatea bucala prin istmul buco-faringian isthmus faucium.

Orofaringele dupa functie este mixt, deoarece in aceasta tianta din varicoză are joc intretaierea cailor digestive si respiratoare.